International Health

Pe piaţa românească, ca şi pe celelalte pieţe din UE, din ce în ce mai mult apar prin campanii publicitare noţiuni care fac trimitere la hrana organică, ecologică, “eco”, “bio”, etc.
Putem noi şti, cu adevărat, despre ce este vorba cu adevărat, respectiv ce se poate ascunde sub aceste denumiri? Recent, un studiu ştiinţific efectuat pe această temă a dat răspunsul – nu prea ştim cu adevărat ce se poate ascunde în spatele acestor noţiuni de care se abuzează cu atâta uşurinţă.

Hrana organică ce se vinde pe piaţă şi în magazinele de profil este semnificativ mai scumpă decât cea “convenţională” sau industrializată, iar uneori se vinde la preţuri de 2-3 sau chiar de 5 ori mai mari. Există oare justificări pentru aceste diferenţe? Consumatorii care decid să cumpere hrană organică sunt pregătiţi să plătească aceste preţuri mai mari mai ales datorită percepţiei legate de avantajele nutritive şi pentru sănătatea organismului pe care consumul acestui tip de hrană le creează. Unii, pe lângă grija pentru sănătate, mai adaugă argumentul gustului mai bun pe care îl au alimentele “eco” şi “bio” faţă de alimentele “convenţionale”, aparte faptul că prin această alegere contribuie la conservarea mediului şi bunăstării animalelor.

Dar, cu cât este, în realitate, hrana organică atât de diferită de cea convenţională? Cât este de argumentat ceea ce susţin producătorii şi vânzătorii de hrană organică – că această hrană este mult mai bogată şi mai sănătoasă din punct de vedere nutritiv, decât cea convenţională, pentru organismul uman?

Numeroase cercetări comparau calitatea nutritivă a hranei organice cu a celei produse în mod convenţional. Astfel, în unele din aceste cercetări se subliniază superioritatea compoziţiei nutritive a hranei produse organic, în comparaţie cu cea convenţională, dar aceste cercetări, de obicei, nu iau în considerare condiţiile de cultivare şi creştere, anotimpurile, diversitatea cultivatorilor, condiţiile de depozitare, transport, ambalare şi pregătire a hranei înainte de a fi consumată, iar toate aceste detalii au o mare influenţă asupra compoziţiei nutritive a hranei şi asupra a ceea ce se păstrează din aceşti nutrienţi până hrana ajunge la consumatorul final.

Unele lucrări au constatat un conţinut mai ridicat de minerale în hrana organică, dar, au subliniat, de asemenea, şi incertitudinea asupra efectelor benefice ale acestora asupra sănătăţii oamenilor.

De aici se poate concluziona, lucru confirmat de cele mai recente studii de cercetare, că nu există dovezi ştiinţifice irefutabile care să confirme opinia generalizată că hrana organică, în compoziţie, este mai bogată în nutrienţi decât cea convenţională. Singura diferenţă confirmată este conţinutul de fosfor, dar se subliniază că acest conţinut nu este de importanţă clinică pentru organismul uman.

Rezultatele studiilor sugerează că, consumul de hrană organică nu are o influenţă semnificativă asupra ameliorării sănătăţii organismului, dar acest lucru nicidecum nu înseamnă că nu există beneficii dacă se preferă consumul hranei organice, faţă de cea convenţională!
Prin consumul hranei organice se poate reduce cu 30-60% expunerea la efectele pesticidelor, insecticidelor, îngrăşămintelor chimice, modificărilor genetice, precum şi la bacterii rezistente la antibiotice.

În concluzie, trebuie să spunem că, în conformitate cu cele mai recente rezultate, se recomandă consumul unei hrane organice, dar nu se justifică nicidecum achiziţionarea acesteia la preţuri mult mai mari decât cele la care se poate cumpăra hrana convenţională.

Totuşi, trebuie să înţelegem că nu consumăm hrana doar pentru nutrienţii pe care îi conţinea, ci şi pentru mirosul şi gustul acesteia, pentru satisfacţia pe care ne-o oferă mâncatul, precum şi pentru relaţiile care se întrupează în timp ce luăm masa cu prietenii sau familia.

De aceea, alegem hrana organică, nu atât pentru conţinutul ei nutritiv, cât mai ales pentru gustul ei, pentru că este mult mai puţin expusă la pesticide, insecticide, îngrăşăminte chimice, modificări genetice, dar şi pentru a contribui la conservarea mediului înconjurător – aceste argumente pot susţine o investiţie justificată în achiziţionarea şi consumul hranei organice!